Editia 2018 a campionatului European de handbal feminin s-a incheiat, Franta este noua campioana europeana, meritat in opinia multora, nemeritat dupa cativa, dar cu 16.000 de suporteri in tribune, cu subliniere pe cuvantul suporteri nu spectatori, era greu sa se intample altceva. Suna nerealist deoarece in Franta handbalul masculin este la putere iar cel feminin este doar un sport de nisa si la meciurile din Paris din prima liga franceza greu sa atrangi cateva sute de spectator in sala, pare cunoscuta aceasta situatie?
Imaginea unei sali Paris Bercy plina ochi cu francezi imbracati in albastru, pe cap cu insemnele distinctive tricolore si cantand toti marselieza o sa ramana mult timp in memorie, si o emblama distictiva a acestui campionat.
Pentru Romania o sa ramana bucuria de pe fetele tuturor, suporteri, staff, echipa de dupa victoria cu Norvegia dar si imaginea Cristinei tipand cu deznadejde si disperare catre echipa, din public, din zona rezervata delegatiei Romaniei “Hai fetele, nu cedati, hai ca se poate “ din semifinala imptriva Rusiei.
Nu a fost sa fie acum, dar cu siguranta o sa fie, poate la mondialele de anul viitor din Japonia, poate la Olimpiada sau la urmatoarele europene. Cu siguranta o sa fie o medalie pentru ca meritam, Cristina merita o medalie cu Romania.
“Cred că atunci când mă voi întoarce pe teren voi fi cel puţin la fel de bună ca şi până acum”